Exista o piața extinsa pentru consultanta tehnica la achiziția de imobile si nu deseori am fost întrebat daca am instrumente de verificare. La o simpla căutare pe internet se gasesc diverse anunturi in care specialiștii ofera consultanta si specifica printre altele:
- verificare clasa de beton armat cu sclerometrul
- determinarea poziției armaturii si diametrului acesteia cu pahometrul
- termografia pentru determinarea punților termice
- si altele.
Suntem de acord ca utilizarea unor instrumente moderne poate aduce anumite beneficii, dar in situațiile curente din Romania aceste instrumente sunt inutile, motiv pentru care oferim si câteva explicații:
Sclerometrul
Este un aparat pentru determinarea nedistructiva a clasei betonului. Se poate utiliza exclusiv pe beton curat, motiv pentru care trebuie îndepărtată tencuiala inainte, ceea ce in majoritatea situatiilor nu este posibil. Sclerometrul ofera doar informatii apropiate de realitate si nu poate determina cu exactitate clasa betonului dar mai ales defectele de profunzime ale acestuia. Singura modalitate reala de verificarea este încercarea distructiva adică preluarea de carote și determinarea in laborator, ceea ce iarăși este imposibil de realizat in situatii curente.
Carota dintr-un stâlp!
Pahometrul
Este un aparat ce poate determina poziția armaturilor si semnaliza prezenta acestora in beton. Pentru o determinarea cat mai apropiata de realitate este nevoie de îndepărtarea tencuielilor. Tinand cont ca gradul de determinare este de ordinul milimetrilor, poți sa obții informații eronate. Daca precizia aparatului este de 1mm, ceea ce mi se pare mai mult decât acceptabil este o grava problema atunci când din măsurătoare iti rezulta 13 mm, pentru ca diferența de arie intre 12mm si 14mm este de 40mmp ceea ce înseamnă cca 1 tona forța in plus sau in minus.
Termografia
Este un nonsens sa determini punțile termice pe orice clădire obișnuită din Romania întrucât știm deja ca ele exista pentru ca sunt propuse prin proiect, legislația din Romania fiind permisiva. Faptul ca cei mai multi dintre clienți aleg criteriul prețului in pofida oricărei rațiuni, nu incurajează dezvoltatorii sa realizeze clădiri cu punți termice tratate suplimentar. Având in vedere ca in Romania nu se construiesc clădiri eficiente energetic pe scara larga, necesitatea determinării punților termice apare doar in cazul in care ni se solicita verificarea unei case pasive sau eficiente energetic. Ca profesionist, este normal ca într-o astfel de situație sa soliciți asistenta unui specialist in astfel de probleme, care oferă servicii specializate.
Verificarea tablourilor electrice
Cum as putea eu ca inginer de structuri sa dau verificări precise pe un tablou electric? Nu ar fi normal ca daca ni se solicita asta sa chemam un inginer instalator, eventual unul cu experiența in execuție?
Este important de reținut ca investigarea in amănunțime a unei clădiri este rodul colaborării intre mai multe specialități, iar un singur om cu 10 aparate nu poate face asta.
Concluzie
Daca o clădire noua nu are o carte a construcției completa si corecta, atunci căutarea de mici detalii cum ar fi: pozitia relativa a unor etrieri sau umezela din niste pereți, este inutila. Faptul ca este utilizat beton C16/20 sau C20/25 iarăși nu ajuta dacă nu pot determina dimensiunile elementelor, dispunerea etrierilor la noduri, suprapunerea barelor si altele.
Experiența este cea mai redutabila aparatura de investigație, asistata de documente.
Așteptăm sa apară și ochelari de tip „superman” si atunci nu mai avem nevoie de ingineri consultanți.